Celor 12 muzee se adaugă Galeriile de artă „Pod-Pogor”, inaugurate în anul 2002, Colecția Mihai Ursachi”, inaugurată în anul 2004, și Colecția „Al. Husar”, inaugurată în anul 2010.
Opera Națională Română Iași este una din cele patru Opere naționale din România. A fost înființată pe 1 ianuarie 1956 sub titulatura de Opera de Stat din Iași.
Din anul 1974 a primit denumirea de Opera Română Iași, iar din 8 iulie 2003, a primit statutul de instituție națională, devenind Opera Națională Română din Iași.
Opera Națională Română din Iași își desfășoară activitatea, ca instituție publică, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor, în clădirea
Teatrului Național, construit în 1896, după un proiect al arhitecților austrieci Fellner și Helmer, cei care au proiectat și operele din Viena, Zurich, Odessa, Zagreb, Cluj, etc. Sala are 740 de locuri, din care 390 în stal, 108 la lojă și 242 la balcon.
3.SCULPTURA
Palatul Culturii din Iași este o clădire emblematică, construită, în perioada 1906 - 1925, în perimetrul fostei Curți Domnești medievale moldovenești, pe locul fostului Palat Domnesc. Clădirea este înscrisă în Lista monumentelor istorice, având cod LMI IS-II-m-A-03957.01, și din ansamblu mai fac parte și ruinele curții domenști (cod LMI IS-II-m-A-03957.02).
Edificiul a servit inițial drept Palat Administrativ și de Justiție. În anul 1955, destinația clădirii este schimbată într-una culturală, devenind gazda unor importante instituții culturale din Iași.
4.TEATRUL
Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași este o instituție publică culturală, aflată în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor, fiind cel mai vechi Teatru Național din România. Clădirea Teatrului Național din Iași este înscrisă în Lista monumentelor istorice, având cod LMI IS-II-a-A-03735.
Istoricul clădirii
În noaptea de 17 spre
18 februarie 1888, în urma unui incendiu devastator, clădirea
Teatrului de la Copou este distrusă. Demersurile pentru construirea unui nou local de teatru au durat până în
1894 când este aprobat contractul cu arhitecții vienezi Fellner și Helmer.
Vechea clădire a Teatrului Naţional din Iaşi (de la
Copou), distrusă de un incendiu în 1888.
Actuala clădire a fost construită pe locul vechii primării, între anii
1894 și
1896, fiind considerată a fi cel mai vechi și cel mai frumos lăcaș de acest gen din țară. La 1 decembrie 1896, clădirea Teatrului Național a fost inaugurată de primarul
Nicolae Gane.
5.PICTURA
Galeriile de artă ale Municipiului Iaşi
Galeria de Artă ”Labirint” Casa de Cultură ”Mihai Ursachi”
6.FOTOGRAFIA
Iaşul este un oraş absolut superb,cu multe locuri minunate,în care orice loc respiră istorie,aristocraţie.
Pământul acestui oraş a fost străbătut de diferiţi scriitori(Eminescu,Creangă,Alecsandri),care au combinat arta de a scrie cu natura.Toate aceste lucruri ,acum sunt redate prin
fotografii.
7.CINEMATOGRAFIA
Filmul care deţine semnificaţii istorice,culturale şi artistice a fost despre Universitatea "Alexandru Ioan-Cuza",din Iaşi.
Iaşi, oraş cu o vechime considerabilă, „leagănul Unirii”, cum i se mai spunea în mediile ieşene, s-a aflat mereu în fruntea mişcărilor culturale, politice şi naţionale româneşti. După 1859, oraşul îşi pierde însă calitatea de capitală a Moldovei şi mulţi intelectuali, politicieni sau oameni de cultură sunt atraşi în Bucureşti, care devenise capitala României. Cu toate acestea, Iaşul a rămas o citadelă a ştiinţei şi culturii româneşti, aici funcţionând instituţii de învăţământ şi de cultură cu rezonanţe adânci pentru întreaga ţară.
În ceea ce priveşte învăţământul în Iaşi, un exemplu elocvent este Colegiul Naţional care îşi sprijină renumele pe un trecut marcat de mari cărturari şi de absolvenţi care s-au plasat în fruntea elitelor intelectuale. Istoria liceului începe în 1828 când cărturarul Gh. Asachi înfiinţa „Gimnaziul Vasilian”, prin completarea şcolii primare de la M-rea Trei Ierarhi cu clase gimnaziale, cu predare în limba română. Din această şcoală se va dezvolta Academia Mihăileană (1834), prima instituţie de învăţământ superior din ţară. Un rol deosebit în înfiinţarea acestei Academii l-au avut: Gh. Asachi, Veniamin Costachi, Mitropolitul Moldovei şi domnitorul Mihail Şuţu. Academia funcţiona în casa spătarului Petrache Cazimir, apoi se extinde, prin cumpărarea caselor Voinescu (1837).
Iaşul ne reprezintă!